„Noi susținem excelența”, ediția a II-a

organizată de către publicația de limbă română „Occidentul Românesc”

și desfășurată sâmbătă, 26 mai. 2018, în incinta Hotelului Suitopia,

din orașul spaniol Calpe (Provincia Alicante)

La inițiativa echipei publicației „Occidentul Românesc” s-a celebrat pentru a doua oară în Spania, într-un cadru festiv deosebit de elegant, festivitatea decernării premiilor celor mai distinși reprezentanți ai valorilor românești din afara țării.

Îmi însușesc și eu mottoul „Noi susținem excelența” al acestei frumoase acțiuni și-l parafrazez cu plăcere, răspunzând printr-un un voios ”Eu susțin Occidentul Românesc”. Procedez în consecință, tot pentru a doua oară și purced la așternerea impresiilor pe care le-am cules la acest inspirat eveniment.

Încep prin punctarea unei diferențe față de ediția precedentă a aceleiași gale: de data aceasta, s-a desfășurat în regim privat, pe bază de invitații nominale. În calitate de martor ocular, invitată în calitate de susținătoare de mulți ani a inițiativelor ziarului „Occidentului Românesc”, am savurat privilegiul de a asista la el fără a mă implica în organizare, gustând cu sârg programul interesant, pe alocuri realmente înălțător. Poate și din cauză că evenimentul a fost dedicat aniversării centenarului Unirii de la 1918, emoțiile unora dintre noi au fost mai puternice decât ne-am așteptat.

Din start, chiar dinainte de a trece la descrierea manifestării, țin să semnalez și să salut cu aplauze prezența și implicarea deosebit de benefică a noului val de jurnaliști din redacție, care au reușit din plin să preia și să dezvolte din mers idealurile cu care s-a pornit la drum, în urmă cu opt ani. Principiul reîmprospătării continue a echipei conduse de Doamna Director General Kasandra Kalmann Năsăudean dă roade în continuare!

Cedând mereu locul din față celor tineri, Doamna Kasandra a știut să-i impulsioneze și să-i încurajeze să dea tot ce au mai bun. Pentru a atinge țelurile unei publicații independente, nealiniate niciunui scop politic, nu arareori s-a văzut nevoită să sprijine ziarul inclusiv din surse financiare proprii. Numai datorită acestor sacrificii, publicația „Occidentul Românesc” și-a menținut ștacheta de înalt profesionalism, într-un peisaj jurnalistic marcat din ce în ce mai mult de moda tabloidelor. „Occidentul Românesc” a rămas fidel vocației de instituție de presă constructivă, menită să creeze o imagine pozitivă a românilor și a României în țările de adopție.

Gala a fost finanțată exclusiv din donațiile personale ale Doamnei Kasandra Kalmann Năsăudean și ale coordonatorului de proiect, Michael Harrison Cronkite, prin fonduri proprii și sponsorizări, nefiind afiliată niciunui program de tip instituțional, guvernamental. În consecință, mulțumiri se cuvin și sponsorilor acestei ediții: compania de transport „Nelu Bârsan” din Madrid, firma „Preparados Carnicos Martin”, din Zaragoza, „Mercatrom”, din Barcelona – reprezentant Gerovital România în Regatul Spaniei, și, nu în ultimul rând, companiei „Senator Wine România”. Neputând participa la Gală, managerii acestor prestigioase firme, Domnii Nelu Bârsan, Martin Mezin și, respectiv,Doru Roșu au fost, de asemenea, onorați în absență prin acordarea premiilor de fidelitate și colaborare de excelență.

Lansată în urmă cu trei ani, campania de excelență este menită să evidențieze elitele diasporei românești, care sunt un exemplu în societățile în care trăiesc. Observând că publicațiile din România vorbesc prea puțin despre astfel de români, despre eforturile depuse sau despre sacrificiile făcute și, mai ales, despre rezultatele muncii lor, s-a dorit implicarea în promovarea românilor care excelează în diverse domenii de activitate din patriile lor adoptive. Dorința s-a împlinit, materializându-se de pe-acum într-o tradiție care se dorește continuată și în viitor, tradiția Gelelor de Excelență.

Organizată în anul Centenarului Marii Uniri şi desfăşurată în prezenţa secretarului de stat din cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni, Lilla Debelka, a purtătorului de cuvânt din cadrul Ambasadei României din Regatul Spaniei, Nicole Moţ, a consulului României la Castellón de la Plana, Dragoş Ţigău, și a numeroși membri ai comunităților românești de peste hotare, ediția a doua a Galei Excelenței Românești a coincis calendaristic cu celebrarea Zilei Românilor de Pretutindeni (sărbătorită anual în ultima duminică a lunii mai). Prin prezența reprezentanților lor, autoritățile oficiale responsabile pentru românii din străinătate semnalizează că acest eveniment e pe cale să devină reper important și în agenda oficială, dobândind valoare de simbol-ștachetă.

Revenind la meritele echipei, personal am apreciat înainte de toate prestația celor doi prezentatori, Eduard Rudolf Roth și Andra Costandache, care ne-au purtat prin punctele programului, cu naturalețe și spontaneitate. A mers direct la inimă stilul lor relaxat , „desenfadado” cum se spune în spaniolă, stil prin care au reușit nu doar să ne informeze, ci și să ne emoționeze.

Colegii din spatele pupitrului tehnic i-au susținut cu același aplomb, asigurând buna desfășuare și adaptându-se cu dibăcie la particularitățile sălii de festivități a frumosului hotel proaspăt inaugurat, Suitopia, cunoscut ca fiind cea mai modernă și mai înaltă clădire din vestita stațiune de la poalele simbolului Costei Blanca, stânca Peñon de Ifach.

Un omagiu se cuvine adus și redactorilor implicați în acțiunile de preselecție, intervievare și votare a candidaților, unii dintre ei, cum este cazul Doamnei Camelia Jula, fiind nevoiți, din păcate, din motive independente de voința lor, să-și contramandeze în ultima clipă călătoria spre Spania. Lor li se cuvine recunoștință pentru enormul volum de muncă depus în avans în vederea pregătirii acest eveniment cu adevărat pan-românesc, care a reunit români din mai multe țări, într-un fel de îmbrățișare simbolică peste ocean.

Cum era însă de așteptat, laureații înșiși, cei 23 de români care excelează în domenii dintre cele mai diverse, stabiliți în Italia, Spania, Belgia, Franța și Statele Unite ale Americii, au fost adevărații protagoniști ai galei, conferindu-i strălucirea și înalta clasă pe care a meritat-o din plin.

Un juriu format din câte cinci români din fiecare dintre țările participante (șapte state europene și doisprezece state americane) a votat nominalizările, în cadrul unei platforme special create pentru acest scop. Un număr minim de 50 de voturi a fost stabilit ca limită pentru intrarea în faza finală. Din cei 137 de români nominalizați pe parcursul a 22 de luni de derulare a campaniei, 23 au obținut punctajul maxim.

Trofeul celei de-a doua ediţii a Galei i-a revenit lui Tudor Petruț, din SUA, regizor, actor și profesor, considerat un „ambasador fără portofoliu al românismului în SUA”. Domnia-Sa s-a remarcat, printre altele în calitate de consultant al companiei Columbia Pictures pentru realizarea filmului Dracula, după cartea semnată de Bram Stoker. Scrie articole în limba română, realizează emisiuni radiofonice și este membru al asociației Screen Actors Guild. Neputând participa la reuniune, s-a adresat celor prezenți prin intermediul telefonului și printr-un mesaj video înregistrat anterior, mulțumind pentru deosebita onoare acordată și insuflând încerdere și optimism tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei în lume.

În afara Marelui Premiu au fost distinși 23 de câștigători, dintre care majoritatea a fost prezentă la fața locului, luând în primire frumoasa cupă oferită de organizatori și susținând câte un scurt discurs:

Adriana Henderson

Președinte al organizației umanitare S.T.A.R. Children Relief, SUA și al taberei „Ray of Hope” (Rază de speranță). Distinsa Doamnă a reușit să mobilizeze pe parcursul anilor de după 1989 donații în valoare de peste 35 de milioane de dolari, majoritatea materializate în medicamente care au salvat multe vieți în România;

Alina Elena Râmaru

Avocat, consul onorific al României în Insulele Canare, Spania

A înființat și coordonează Asociația Românilor din Canare și, alături de colegii ei din această asociație, a luptat pentru înființarea unui consulat destinat românilor care trăiesc și muncesc în aceste insule. Anul trecut, Alina Elena Râmaru a devenit consul onorific al României în Canare;

Alina Celia Cumpan

Poetă și inițiatoare a proiectului ”România – 100 Rădăcini și o privire către viitor”, din Chicago, SUA. traducător pentru Global Languages and Culture, lobbist pentru UNICEF și voluntar pentru National Immigrant Justice Center;

Bogdan Daniș

Avocat colegiat în Alicante, Spania. Având un renume ireproșabil și o înaltă calificare profesională și umană, acordă consultanță gratuită românilor din Spania când situația o cere, preluând dosare pro bono pentru românii cu probleme juridice grave și care sunt lipsiți de resurse materiale;

Carmen Leliana Drăghici și Liviu Hopârtean

Inițiatori și coordonatori ai proiectului cultural Asociația Arthis – Casa de Cultură Belgo – Română, Bruxelles, Belgia, recunoscută de către Ministerul Culturii Francofone, de Primăria din Bruxelles și de diverse alte instituţii din Belgia;

Alina Manuela Sasu

Avocat român în Zaragoza, Spania și promotor al frumuseților României, care, din dorința de a le arăta spaniolilor fața frumoasă a României, promovează România ca destinație turistică pentru publicul spaniol prin intermediul site-ului creat de Domnia-Sa special pentru acest scop;

Cătălina Moldovanu-Giebl, artist plastic polivalent, de o impresionantă sensibilitate și puritate artistică;

Crina Gavrilă, din Spania, consultant de imagine, o prezență elegantă și deosebit de agreabilă, creatoare de modă apreciată pentru sensibiltatea și gustul desăvârșit al creațiilor sale;

Cristina Hermeziu

Jurnalist, scriitoare, organizator și moderator de evenimente culturale, din Franța, care duce valorile românești la Paris și aduce cultura franceză în România;

Dan Munteanu Cólan

Profesor universitar emerit de Filologie Romanică la Universitatea din Las Palmas, Spania, inclus în Who’s who in the World, doctor în filologie. A obţinut cetățenia spaniolă prin „carta de naturaleza” semnată de Maiestatea Sa Regele Juan Carlos I la numai doi ani de la prezentarea dosarului (modalitate pe care o pot solicita numai mari personalităţi din străinătate care au contribuit la difuzarea culturii, în special a celei spaniole şi hispano-americane, printre care Ian Gibson, Maia Plisetskaya sau Mario Vargas Llosa);

Daniel Onofrei

Doctor în matematică, profesor asociat la Universitatea din Houston (SUA), Departamentul de Matematică;

Gina Moldovan

Director de contabilitate şi administrație, care activeazăîn cadrul unei prestigioase firme de telecomunicații din Madrid;

Iulia Badea Guéritée

Jurnalist de limbă română și franceză și scriitor din Franța;

Laura Bretan

Cântăreață de operă, de origine română, din Chicago, SUA, în vârstă de 15 ani, cu o voce angelică, dedicată trup și suflet muzicii de operă, dar și altor genuri muzicale precum pop, soul și chiar jazz;

Larisa Axinia

Jurnalist, organizator al festivalului ”România – Tradiții și Valori Europene” de la Milano, Italia, cel mai longeviv festival românesc din această țară;

Lucian Oprea

Jurnalist, fondatorul publicației românești ”Gândacul de Colorado” din SUA, care și-a propus să creeze o fereastră „prin care lumea să observe talentele și frumusețile românești, cele cu care nu ne-ar fi rușine să ne mândrim!”

Marian Petruța

Jurnalist, SUA, co-fondator și președinte al Asociației Jurnaliștilor Români din America de Nord, colaborator al multor instituții media prestigioase și acreditat la evenimente de marcă în Statele Unite ale Americii. În anul 2010 s-a numărat printre fondatorii Asociației Jurnaliștilor Români din America de Nord, fiind ales ulterior în funcția de președintele al organizației;

Mioara Moraru

Președinte al Asociației Culturale Româno-Italiene PROPATRIA;

Nicu Covaci

Compozitor, cântăreț, chitarist, pictor, grafician, fondatorul și liderul formației Phoenix, stabilit în Spania;

Ovidiu Văduvescu

Astronom în cadrul Observatorului Internaţional ING din La Palma, Canare, Spania, cel care a descoperit asteroizi pe care i-a botezat cu numele unor astronomi români „ridicaţi la stele”;

Simona Botezan

Jurnalist și expert imobiliar din Florida, SUA care, prin articolele ei, foarte bine punctate, țintește să schimbe România începând cu clasa politică și sugerează o transformare a posturilor de parlamentari în voluntariate pentru binele națiunii.

Premiile speciale din partea organizatorilor au fost înmânate Domnilor:

Gabriel Basarabescu, realizator de emisiuni radio la Radio România Actualități și compozitor, creator al muzicii pentru peste 120 de spectacole de teatru, jurnalist cu o bogată carieră, cu experiență profesională acumulată la TVR, Radio România Tineret și Redacţia Muzicală. Dintre emisunile sale se remarcă „Serviciul de noapte”, emisiune dedicată românilor din diaspora;

Laurențiu Calomfirescu

Regizor, scenarist, producător, specialist de marketing, începând din anul 2016 regizorul Festivalului de Muzică Veche București;

Alexandru George Lazăr, avocat și profesor asociat la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, Spania, partener al unei reputate case de avocatură. Avocatul care, după debut, a oferit consiliere juridică pro bono românilor care, din motive economice, nu aveau acces la avocați spanioli. A candidat ca independent pentru un loc în Parlamentul României, dorindu-și să devină cu adevărat un avocat al diasporei românești în Parlamentul țării de baștină. Consideră că românii nu au încă vocea puternică pe care ar putea să o aibă în țările lor de adopție, în special din cauza lipsei unității;

Lucian Blaga

Regizor și producător TV, din SUA, cu o experiență de 20 de ani la cel mai înalt nivel în domeniul media, care-și dorește să construiască o punte de legătură între românii de acasă și cei din alte țări, pentru a deveni mai puternici ca națiune. A câștigat premiul MTV pentru cel mai bun videoclip muzical cu formația Direcția 5 și două premii APTR pentru film documentar și emisiune TV; a lansat recent proiectul Arca TV, televiziunea românilor de pretutindeni, în Houston, Texas, unde locuiește în prezent.

Deși simpla citire a acestei liste cu nume de români de excepție are darul de a ne face inimile să tresalte, am priva cititorii de multe amănunte interesante dacă ne-am rezuma doar la enumerarea câștigătorilor. Pe de altă parte, spațiul tipografic limitat ne obligă să ne rezumăm la … ce rămâne. Apelând așadar la o soluție de mijloc, trec în revistă impresiile cele mai puternice, momentele cele mai emoționante, care au rămas întipărite în mintea participanților.

Pe primul și extrem de înaltul loc al podiumului nostru de suflet s-a instalat definitiv și irevocabil soprana Laura Bretan. Stiu sigur că toți îmi vor da dreptate, judecând după aplauzele de-a dreptul frenetice care au încheiat minirecitalul ei.

Intenționat am omis particula „în devenire”, pe care poate pedanții o preferă, ținând seama de vârsta și de aparența ei adolescentină. O fac pentru că vocea Laurei este deja complet formată, adultă și tulburătoare, cristalină și … perfectă, un lucru care nu poate să se întâmple decât dacă ești ales de soartă să te naști un geniu. Iar noi am fost fericiții cărora soarta le-a permis să o poată asculta cântând pe viu! Inutil de spus că microfonul, de la care unii dintre vorbitorii anteriori abia se putuseră face auziți, având vocile gâtuite de emoții, a fost complet inutil în cazul Laurei. Vocea ei a umplut sala, făcând să rezoneze inimile tuturor celor prezenți. Am văzut lacrimi până și în ochii unora, care nu ar fi asistat de bună voie în viața lor la un spectacol de Operă!

Cu siguranță intuiți despre ce e emoții vorbesc, când încerc să exprim ce am simțit ascultând fermecați minirecitatlul ei. Nu degeaba Laura a făcut furori pe scena concursului „America’s Got Talent” și a câștigat ediția din anul 2016 a concursului „Românii au Talent”, impresionându-i recent din nou pe americani, după ce a cântat imnul Statelor Unite la un meci de baschet din NBA!

Ei bine, cine are privilegiul de a o asculta în direct, așa cum l-am avut noi, va trăi emoția însutit și înmiit. Singurul aspect la care poate aș avea curajul să o contrazic pe geniala Laura Bretan este acel timp verbal al viitorului prin care și-a încheiat reprezentația, acel „vincera” de la finalul ariei Nessun Dorma, din Turandot, a lui Puccini. Nu, Laura Bretan nu va învinge, ea a învins deja!

Cu ce am mai rămas? Cu amintirea lacrimilor șterse pe furiș, cu ciudă și năduf pentru propia slăbiciune, când unii dintre laureați ne-au vorbit, cu voci vibrând de emoție, despre dorul de casă, care-i încearcă neîntrerupt, despre impasuri, neputințe, piedici și eșecuri și despre voința nestrămutată de a merge mai departe. Întorcând privirea spre viitor, ne sprijinim pe încrederea în ajutorul pe care ni-l putem acorda unii altora, poate puțin mai mult acum, după ce am descoperit câte idei și planuri avem în comun.

Neuitate rămân și cuvintele de mustrare adresate nouă de inimosul diplomat din Castellon, Domnul Dragoș Țigău, care ne-a încurajat să depășim acele ezitări, atât de specifice „modelului românesc”, care ne împiedică să ne implicăm mai curajos în activitățile civice din țările noastre de adopție. Cuvintele sale ne-au amintit de prima ediție a Galei Românilor, cea ținută acum doi ani la Benidorm, unde a participat de asemenea, dovedind prin consecvență și implicare directă că este dedicat cu adevărat cauzei românilor, în care crede fără tăgadă, dorindu-și pentru nația noastră un loc pe măsura meritelor pe care le are.

În sprijinul tezei dânsului vine și mesajul transmis cu acest prilej de către ambasadorul României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău: „prin dumneavoastră, românii prezenţi în Spania şi în alte state, ţara noastră are sute de mii de ambasadori, iar colaborarea Dumneavoastră este esenţială pentru promovarea proiectului nostru comun: România”.

Nu-n ultimul rând, am luat cu noi un „plasture imaginar”, numai bun de pansat sufletele noastre bântuite încă, uneori, de nostalgia aceea de care pomenea laureatul astronom Ovidiu Văduvescu, amintind de vremurile când „stelele străluceau mai frumos, pentru că luminile erau stinse de către partidul unic”. Am face bine să nu le mai lăsăm să se stingă așa ușor, adaug eu, pentru că în fiecare dintre noi zace energia necesară pentru a „lumina” un pic mai mult măcar pe raza sa de acțiune. Numai astfel vom putea arunca în uitare zonele de întuneric din trecutul neamului nostru pribeag.

Și, ca să ne eliberăm de lacunele pe care poate le mai avem la capitolul „nopții”, inclusiv cea a istoriei, nimic nu vine mai potrivit decât cadoul donat din arhiva personală a redactorilor de la Radio România Actualități prezenți la festivitatea din Spania: promisiunea de a citi de aici înainte în fiecare număr din „Occidentul Românesc” câte un fragment din convorbirile avute pe parcursul a 12 ani cu venerabilul, regretatul istoric și model de gândire și de comportament nobil românesc Neagu Djuvara.

A consemnat: Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Calpe, 29 mai 2018

Nota personală a autoarei: Generoasă și inspirată, dând dovadă de un elan neobosit, personalitatea emblematică a publicisticii de limbă română din Spania, SUA și România, inițiatoarea tuturor proiectelor derulate sub egida publicației „Occidentul Românesc”, Doamna Kasandra Kalman Năsăudean este prima care ar trebui evidențiată în această enumerare de români merituoși. Dealtfel știu că sunt în asentimentul tuturor participanților la gala aceasta, pentru simplul fapt că fiecare dintre cei care au luat cuvântul a ținut să-i mulțumească personal, în public.

Știu însă și că orice cuvânt de laudă strecurat în text la adresa dumneaei va sfârși prin a fi suprimat, în virtutea acelui sfânt pasaj din codul deontologic al jurnaliștilor profesioniști, pe care Doamna Director General al ziarului îl respectă fără drept de apel: nimic care să sune a laudă de sine!

Așa se face că, în timp ce scriam acest material, m-am gândit în toate felurile cum să strecor măcar o undă de gratitudine printre rânduri, știind prea bine că nu va scăpa ochiului ager al Doamnei Kasandra. Din această dilemă neputând scăpa… mă-ncumet să îl pun aici, separat, sperând în clemența acelei infime portițe lăsate de binecunoscutul mesaj: „opiniile exprimate în publicația noastră aparțin semnatarilor lor, deci nu se suprapun neapărat peste viziunea redacției”…

…deși, culmea este că sunt sigură că, inclusiv cu opinia colegilor de redacție mă suprapun la punctul acesta, atât de evident, al recunoștinței pe care i-o datorăm.